Microplasticele din nori: Impactul asupra vremii și ploilor extreme

Studiile recente realizate de cercetătorii de la Penn State University aduc în atenție un fenomen alarmant: microplasticele, particule minuscule rezultate din degradarea materialelor plastice, sunt din ce în ce mai des întâlnite în nori și ar putea modifica modul în care se formează ploile. Publicat în revista Environmental Science and Technology: Air, acest nou studiu laborator demonstrează că microplasticele pot facilita formarea cristalelor de gheață în nori, modificând astfel tiparele de ploaie și intensitatea precipitațiilor.

Această descoperire deschide noi întrebări despre modul în care poluarea cu microplastice ar putea afecta fenomenele meteo la nivel global și sugerează că prezența acestor particule ar putea contribui la intensificarea unor ploi torențiale, dar și la reducerea frecvenței lor în alte situații.

Cum influențează microplasticele formarea ploilor

Echipa de cercetători de la Penn State a efectuat experimente în care au adăugat patru tipuri diferite de microplastice – polietilenă de densitate joasă (LDPE), polipropilenă (PP), policlorură de vinil (PVC) și polietilen tereftalat (PET) – în mici picături de apă, apoi au încetinit procesul de răcire a acestora pentru a observa modul în care particulele influențează înghețarea. Rezultatele au arătat că picăturile care conțineau microplastice au generat cristale de gheață la temperaturi cuprinse între -12 și -8 grade Celsius, mai ridicate decât în mod obișnuit.

Acest fenomen indică faptul că microplasticele acționează ca „semințe” în formarea norilor, ajutând la inițierea cristalizării apei chiar și la temperaturi mai ridicate decât în mod natural. Așadar, microplasticele ar putea modifica tiparele meteo, influențând atât frecvența, cât și intensitatea precipitațiilor, un fenomen care ar putea avea implicații majore asupra ecosistemelor și comunităților afectate.

Ploi mai rare, dar mai intense din cauza poluării cu microplastice

Conform profesoarei Miriam Freedman, coordonatoarea studiului, prezența microplasticelor în atmosferă ar putea duce la o distribuție inegală a apei în nori. În mediile puternic poluate, unde există mai multe particule aerosoli – inclusiv microplastice – apa disponibilă se împarte între un număr mai mare de particule, rezultând picături mai mici în jurul fiecărei particule. Freedman explică faptul că acest fenomen poate reduce frecvența precipitațiilor, deoarece picăturile de apă trebuie să crească până la o anumită dimensiune pentru a cădea sub formă de ploaie.

Însă, atunci când aceste picături ajung în cele din urmă la dimensiuni suficient de mari, cantitatea de apă acumulată este considerabilă, determinând astfel ploi mai grele și mai violente. Cu alte cuvinte, microplasticele ar putea contribui la accentuarea fenomenelor meteo extreme, cum ar fi ploile torențiale care pot provoca inundații și alte dezastre naturale, dar și la reducerea precipitațiilor în alte regiuni, afectând astfel accesul la apă pentru anumite comunități.

Aceste concluzii subliniază importanța urgentării cercetărilor asupra impactului microplasticelor asupra sistemului climatic global. „Este clar că trebuie să înțelegem mai bine cum interacționează microplasticele cu sistemul nostru climatic”, a afirmat Freedman. Întrucât aceste particule au fost deja detectate în multe locuri, inclusiv în regiunile polare și în corpurile umane, influența lor asupra vremii și asupra proceselor de formare a norilor este acum o nouă provocare pentru cercetătorii în domeniul mediului.

În ansamblu, această descoperire adaugă o nouă dimensiune îngrijorătoare problemei microplasticelor și subliniază necesitatea adoptării unor măsuri urgente de reducere a poluării plastice pentru a minimiza aceste efecte dăunătoare asupra mediului și climatului.